Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for august, 2011

Avem doi colegi care in aceasta luna vor implini 61 se ani.
Frunzete Constantin de la A si Dumitru Ioan de la I.
Ceilalti vor schimba prefixul si vor implini 60 de ani!
Jilavu Gheorghe de la A
Marangoci Mihai de la A
Masdrag Ioan de la C
Pintea Emil de la C
Soroceanu Constantin de la D
Torja iosif de la D ( se pare ca este stabilit in SUA)
Cristea Costel de la E
Ciobanu Ioan de la G
Manoleasa Dumitru, colegul meu de clasa si de pagina de catalog din Liceul Militar.
Socol Petre de la G. coleg de clasa, si profesor de arme AA ( in Academia Militara Generala), am auzit ca este bolnav! ( multa sanatate colega)!
Tuturor sarbatoritilor aceste luni, La Multi Ani, multa sanatate, pensie indelungata!
Va dedic tuturor sarbatoritilor o pagina muzicala indragita de mine, Uvertura la opera Cavalleria Rusticana. Sper sa va placa!

Read Full Post »

Varsta a treia
________________________________________

“Copilul rade: Intelepciunea si iubirea mea e jocul!
Tanarul canta: Jocul si intelepciunea mea-i iubirea!
Batranul tace: Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!”
(Lucian Blaga)

Suntem programati de cand ne nastem sa traversam etape prestabilite a caror curgere este, asemenea timpului, inevitabila. Suntem copii, tineri, adulti, batrani. Strict in aceasta ordine si fara nicio posibilitate de a ne opri la alegere la un stadiu convenabil.
Desi fiecare din aceste trepte de evolutie este deosebita prin sarcinile sale specifice, batranetea pare a fi cea mai impovaratoare, deoarece aduce cu sine modificari semnificative: declin fizic si intelectual, schimbari majore in ponderea rolurilor (profesional, marital, parental, social).
Declinul fizic se resimte din ce in ce mai puternic, cu trecerea anilor. Procesul general de imbatranire se particularizeaza pentru fiecare persoana, cu aparitia unor boli in functie de sensibilitatea individuala. Intre cele mai frecvente se numara: bolile cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, accidentele vasculare cerebrale), afectiuni ale sistemului locomotor (artrita, osteoporoza), modificari senzoriale (dizabilitate auditiva, vizuala), dementele. La nivel global, se modifica aspectul general al pielii, scade procentul de apa din organism, apar atrofii musculare, scade capacitatea de efort. La nivelul sistemului nervos central, scade numarul de neuroni – pierderea lor poate fi accentuata de diverse stari dismetabolice (diabet, suferinte hepatice, renale, pancreatice), de hipoxie (prin patologie cadio-vasculara ce duce secundar la o insuficienta oxigenare cerebrala), de substante toxice (alcool, medicamente). Preocuparea pentru starea de sanatate, centrarea pe propriul corp si problemele determinate de imbatranire sunt frecvente la varstnici, in unele cazuri ajungandu-se chiar la intensitati psihotice.
Declinul psihic se manifesta la nivel cognitiv, afectiv si comportamental. Modificarile cognitive sunt printre cele mai importante conditii medicale ale batranetii, cu impact asupra calitatii vietii si asupra anturajului. Ele pot fi stadializate in functie de intensitate. Astfel, in mod normal pot sa existe acuze subiective de scadere a randamentului intelectual, cu dificultati tipice de evocare a numelor si de localizare a unor obiecte. Ulterior apare un declin usor, cu simptome discrete, dar vizibile pentru cei din jur: probleme de orientare in locuri nefamiliare, concentrare dificila, dificultati manifeste in gasirea unor nume sau cuvinte, tendinta de a uita ceea ce tocmai s-a spus. La acest nivel, se recomanda monitorizarea periodica, deoarece in multe cazuri evolutia poate fi spre instalarea unei demente. In plan afectiv, persoanele varstnice traiesc suficient de des sentimente negative determinate de situatiile noi carora trebuie sa le faca fata. Pana la un punct, tristetea, nelinistea, ingrijorarile sunt considerate firesti in efortul de adaptare. Insa in momentul in care intensitatea si durata acestor trairi atrag atentia devenind probleme in sine, se impun masuri pentru evaluarea si ameliorarea lor. Varstnicii isi restrang de obicei activitatile, fapt datorat in mare masura unor limitari de ordin fizic ce scad capacitatea de efort si mobilitatea. Campul lor de interese si preocupari se ingusteaza, concentrandu-se adesea pe domeniile de interes si vizand perfectionarea si aprofundarea lor. Exista o necesitate a unui cerc existential bine definit, controlabil. Schimbarile sunt fie refuzate, fie acceptate cu o anxietate puternica.
Pensionarea echivaleaza cel mai adesea cu retragerea din viata profesionala. Exceptie fac persoanele care au activitati de asa natura incat pot activa inca mult timp dupa pensionarea oficiala. Uneori, iesirea din ritualul unui serviciu e privita ca un lucru benefic, ca o ocazie de indeplinire a unor dorinte pentru care niciodata nu s-a gasit destul timp, moment binemeritat de odihna dupa ani lungi de munca. Alteori insa, pensionarea inseamna renuntarea la adevarate ancore existentiale, mai ales la cei care au fost foarte dedicati profesiei lor, care si-au organizat mereu timpul in functie de un orar de munca si acum se gasesc in fata unor ore intregi libere cu care nu stiu ce sa faca. Pot sa apara sentimente de inutilitate, necesitatea de regandire a sensului propriei existente si de descoperire a unor noi surse de satisfactie. Un alt factor cu impact negativ specific il reprezinta scaderea veniturilor, mai ales in conditiile socio-economice actuale, cand a fi pensionar echivaleaza practic cu a te integra intr-o categorie defavorizata.
O alta caracteristica a varstei a treia o reprezinta reajustarea rolurilor. Astfel, renuntarea la rolul profesional inseamna deseori o reevaluare a celui de partener de cuplu, o sansa in redescoperirea celuilalt, desi nu mereu vazuta in acest sens pozitiv. Acum exista destul timp pentru noi planuri si interese comune si pentru o reorganizare armonioasa a vietii in doi. Dificultatea apare cand efortul necesar pare prea mare comparativ cu beneficiile (deseori semn al unor disfunctionalitati anterioare in viata maritala). Din pacate insa, dar tipic acestei etape, intervine un alt eveniment cu rasunet deosebit de grav: pierderea partenerului de viata. Chiar daca exista sustinerea celorlalti membri ai familiei si a prietenilor, sentimentul de singuratate si abandon este coplesitor, partenerul de viata fiind o sursa principala de suport afectiv – emotional si material, un ajutor si companion in viata de zi cu zi, ce cu greu poate fi suplinit de altcineva. Frecvent, persoanele vaduve ajung sa treaca prin depresii de lunga durata. Exista statistici ce estimeaza ca decesul unuia dintre soti este urmat in 50% cazuri de disparitia celuilalt in cursul anului urmator.
Ruperea relatiilor cu colegii de serviciu, scaderea libertatii de miscare, boli ce afecteaza persoanele din cercul de prieteni si ulterior decesul acestora determina implicit o restrangere importanta a rolului social, ceea ce contribuie la intretinerea sentimentului de singuratate si izolare.
In interiorul familiei, varstnicul ca si parinte nu mai are aceleasi atributii ca in etapele anterioare. Scade implicarea sa in viata copiilor, suportul acordat acestora. Copiii, ajunsi oameni in toata firea, desi uneori asculta sfaturile parintilor, rareori le considera utile. Mai mult decat atat, se pune sub semnul intrebarii capacitatea parintilor de a decide in chestiuni simple ce tin de viata lor. In incercarea de a le fi cat mai mult de ajutor, copiii ajung sa isi transforme din ce in ce mai mult proprii parinti, batrani, in niste copii (infantilizare), lucru ce contribuie la accentuarea imaginii de sine negative, sentimentelor de neputinta si inutilitate si genereaza conflicte intrafamiliale.
Un rol specific perioadei este rolul de bunic. Sunt multe familii in care bunicii joaca un rol foarte important in cresterea nepotilor, indeosebi la varste cuprinse intre 50 si 65 de ani. A fi bunic poate avea numeroase valente pozitive: o prelungire a rolului parental prin grija, suportul, educatia oferita tinerelor vlastare; beneficii legate de satisfactia de a avea un statut important pe langa proprii copii si de a le fi inca de folos; o legatura emotionala ce satisface nevoia de a da si de a primi dragoste si afectiune. Atunci cand limitele acestui rol sunt insa depasite, cand apare neglijarea propriilor probleme fizice si psihice prin concentrarea atentiei asupra nepotilor, cand se uita de restrangerea posibilitatilor acestor persoane din cauza specificului varstei, atunci a fi bunic devine o sarcina greu de indeplinit, o presiune ce afecteaza suplimentar declinul.

Cum ajutam o persoana draga ajunsa la varsta a treia si cum ne ajutam pe noi cand ajungem acolo?
O batranete frumoasa, cu o stare cat mai buna din punct de vedere biologic si psihic este rezultatul unui cumul de factori genetici, caracteriali, autobiografici. Esentiala este o atitudine activa fata de propria viata, adoptarea si mentinerea unui mod sanatos de a trai, cu implicare constienta in activitati de interes, bine organizate.
Aceasta mai inseamna construirea unei retele de suport social cat mai extinse, formate atat din persoanele din familie cat si din fosti colegi, prieteni si cunostinte, rod al recunoasterii propriei valori.
In plus, in castigarea echilibrului trebuie castigate lupte grele de acceptare a “tradarii corpului”, de intelegere si integrare a limitarilor fizice inerente varstei a treia.
Schimbarile nu sunt benefice la acest moment, de aceea ele sunt analizate si cantarite cu grija – schimbarea locuintei, a orasului, internarile (chiar si de scurta durata), o persoana de ingrijire angajata sa fie mereu acolo – toate acestea supun varstnicul unui efort extrem de mare de adaptare si rareori sunt acceptate fara consecinte ulterioare. Bineinteles, fiecare situatie in parte are caracteristicile ei, de aceea avantajele si dezavantajele se evalueaza in mod particular (de exemplu, sunt situatii cand institutionalizarea unei persoane in varsta este preferabila, in ciuda stresului imediat: mari deficite fizice, necesitatea unei supravegheri permanente, dorinta celui direct implicat de a avea in preajma oameni de aceeasi varsta spre a-si gasi interese asemanatoare etc).

Din punct de vedere psihologic, cea mai mare provocare a varstei a treia este reprezentata de confruntarea cu ideea mortii. Atitudinile in fata acestui punct final si inevitabil al existentei difera foarte mult in cursul vietii, de la ignorarea completa in perioada copilariei pana la acceptare in batranetea tarzie. Daca o lunga perioada moartea este vazuta ca “ceva ce se intampla altora”, trecerea anilor o transforma intr-o preocupare din ce in ce mai importanta, constientizarea realitatii sale fiind astfel tot mai acuta. Pentru a ajunge la acceptarea ideii de moarte, se trece prin cateva stadii considerate clasice si inevitabile: socul, negarea, furia, depresia si acceptarea. Doar atingerea ultimului stadiu readuce starea de echilibru si liniste interioara, de aceea, de multe ori, e utila ghidarea persoanelor varstnice pentru traversarea cat mai usoara si mai rapida a acestor etape, dincolo de care viata isi recapata sensul, chiar daca e finita.

Bibliografie:

G. Sion – Psihologia varstelor, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2007
B. J. Sadock, V. A. Sadock – Manual de buzunar de psihiatrie clinica, Ed. Medicala, 2001
M. Lazarescu – Indreptar de psihiatrie, Ed. Helicon, 1995
Un comentariu: Sa nu ne lasam invinsi de varsta, boli, presiunea cotidianului. Sa facem in asa fel incat sa fim mereu ocupati, sedentarismul si inactivitatea sunt cele mai periculoase stari care iti aduce aminte de “marea finala”.
Un mod de a va ocupa timpul stimati colegi este si acela de a citi acest blog. Multa sanatate.
Articolul a fost luat de aici

Read Full Post »

-

AXIOMELE SECOLULUI XXI

Poarta-te frumos cu copiii tai. Ei iti vor alege azilul.

Imprumuta bani de la un pesimist. Nu se asteapta sa i-i dai inapoi.

Moartea este ereditara.

Nu fi de neinlocuit. Daca nu poti fi inlocuit, atunci nu o sa fii niciodata promovat.

Ai observat vreodata cat de repede merge Windows-ul? Nici noi…

Experienta este ceva ce obtii abia atunci cand nu mai ai nevoie de ea.

Putine femei isi dezvaluie varsta reala. Putini barbati se comporta adecvat varstei reale.

Prietenii vin si pleaca. Dusmanii se acumuleaza.

Da-i unui om peste si va manca o zi. Invata-l sa pescuiasca si va sta toata ziua in barca cu sticla de bere in mana.

Cel ce rade la urma, este mai incet la minte.

Nu sunt vegetarian pentru ca iubesc animalele. Sunt vegetarian pentru ca urasc plantele.

Mi-am facut un test de inteligenta si rezultatele au fost negative.

Inainte eram mereu indecis. Acum nu mai sunt asa sigur.

Daca ai impresia ca nu ii pasa nimanui daca mai traiesti, incearca sa nu platesti cateva rate la banca.

Multitasking inseamna sa faci mai multe lucruri prost in acelasi timp!

Puritanism: teama ca cineva, undeva, s-ar putea sa fie fericit.

Unii beau din fantana cunoasterii. Altii fac gargara.

Prima pasare va prinde viermele, dar al doilea soarece fura cascavalul.

Cel mai scurt drum dintre doua puncte este mereu in constructie.

Exista trei tipuri de oameni: cei care pot sa numere si cei care nu pot.

Daca furi idei de la o persoana, se numeste plagiat. Daca furi idei de la mai multe persoane se numeste cercetare.

De ce abreviere este un cuvant atat de lung?

M-am rugat la Dumnezeu sa imi dea o bicicleta, dar am aflat ca Dumnezeu nu iti pune in traista. Asa ca am furat o bicicleta si m-am rugat pentru iertare.

Femeile nu vor fi niciodata egale barbatilor pana cand nu vor putea sa se simta sexy in ciuda cheliei si burtii de bere.

Dumnezeu sigur iubeste prostii. Altfel nu ar fi creat atat de multi.

Niciodata sa nu iei un laxativ si un somnifer in aceeasi seara.

Traim intr-o societate in care pizza ajunge mai repede decat politia. Incercati!

Un barbat indragostit nu este complet pana nu se insoara. Dupa aia e terminat.

Stii ca lumea s-a intors pe dos cand cel mai bun rapper este alb, cel mai bun jucator de golf este negru si cel mai inalt baschetbalist din NBA este chinez.

Intentionez sa traiesc vesnic. Pana acum sunt in grafic.
Multumesc colegului Nicolae Sima. Le-am postat la prima ora sa fie calde colegilor care citesc presa dimineata, poate si acest blog.

Read Full Post »

Este drept ca sunt cam in intarziere, o problema tehnica a facut sa pierd date pe care le aveam pe un HDD extern. Cum am colegi saritori, am primit tabelul cu colegii si de la Nicu Sima din Focsani si de la Ioan Lihet din Bucuresti, (care mi-a usurat munca, a trimis un tabel in ordinea lunilor de nastere). La multumesc la amandoi!
Deci, cu scuze pentru colegii care deja au aniversat cei 60 de ani, voi aminti colegii care in luna august au implinit aceasta frumoasa varsta!
Maghera Andrei de la A
Stoica Ioan de la G. Un brav genist care si-a petrecut tineretea pe santierele Romaniei!
Enasoaie Mihai de la E
Ardelean Gheorghe de la A
Popescu Marcel de la A
Craciun Ioan de la C
Hosu Valer de le I
Paduraru Marin de la I
Iliesi Ion de la E
Androne Mihai de la E
Harangus Victor de la H, ultima data cand m-am intalnit cu el, era in Gara de Nord astepta un tren spre Insula Mare a Brailei, sa duca solda la militarii aflati la muncile agricole.
Lazun Ioan de la I
Parlog Aurel de la B
Morariu Emil, de la G, un foarte bun coleg, un transmisionist cu meseria in sange, fost sef de promotie in 1973, fost lector la Scoala Militara, fost comandant R.Trs. De departe cel mai apropiat corespondent cu articole, stiri la acest blog.
Munteanu Ilie de la D
Vultur Traian de la I,
Braila Gheorghe de la C
Cauba Liviu de la D
Miu Ioan de la I.
Tuturor acestor colegi la doresc multa sanatate, pensie indelungata (nemicsorata), si La Multi Ani!
Cand scriu aceste randuri la TV ETNO, este o emisiune cu Maria Dragomiroiu si am “ciulit urechea” la o melodie care se cam potriveste cu viata noastra.Iat-o, cu urarile din partea mea, sarbatoritilor lunii august!

Read Full Post »

Stimati colegi, un coleg, bun prieten din Timisoara, aflat in vizita la rude in Bucovina, a trecut si pe la mine. Mi-a adus un dar, pe care il voi transmite si voua. Fotografii facute acum un an la intalnirea de 40 de ani a promotiei 1970 a Liceului Militar “Stefan cel Mare” din Campulung Moldovenesc.
Sa fiti sanatosi si peste 4 ani sa ne reintalnim!

Sper ca am postat fotografii de la toate clasele ( de la A la I).
Pentru a mari fotografia faceti click pe poze!
Foto: Horga Studio- Campulung Moldovenesc-august 2010

Read Full Post »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.